Treceți la conținutul principal

Fursecuri cu dovleac



   Încă nu am terminat odiseea dovleacului. Am mai experimentat o rețetă, cu succes se pare, având în vedere că ale mele colege le-au mâncat cu plăcere, cerând încă o tură. Nu știu dacă o fi fost doar foamea generată de statul în frig cu ocazia unui anume eveniment din existența noastră efemeră, dar având în vedere că mi s-a cerut și rețeta, cred eu că e un lucru bun. Și sper să mă liniștesc cu toate alergăturile mele (am mai spus cât urăsc birocrația? Dacă nu, uite că am spus-o acum. Cât de mult? Până la a vrea să iau la bătaie fiecare „deștept” care s-a trezit într-o bună zi că ar fi bine să mai completăm enșpe formulare inutile și să ne fâțâim de tembeli pe la diverse birouri aflate în capete opuse ale orașului, eventual!), să mai fac o tură de ceva bun cu dedicație specială pentru ele :) 
   Până una alta, sunt datoare cu rețeta asta, să o încercați, mie mi-au plăcut fursecurile pentru că sunt moi și puficioase înăuntru, dacă le vreți mai crocante, mutați tava în partea de sus a cuptorului. Și le-am mâncat, mare parte, cu lapte, ce să spun ... bune, bune! :P Așa cu laptic merg și pentru bebei, având în vedere că n-au zahăr, eu l-am înlocuit cu miere, puteți să măriți cantitatea, pentru gustul meu au fost bune, dar poate le vreți mai dulci. Sau stau eu și mă gândesc, poate data viitoare încerc să fac un fel de sendvișuri din fursecuri cu o cremă de brânză dulce la mijloc, ar merge, nu? :D Acum că mi-a venit ideea, musai s-o implementez repejor, că altfel nu mai am pace :))

   Ingrediente
  • 2 căni făină ( eu am pus una de făină integrală de grâu, una de făină integrală de speltă)/ 240g
  • 3/4 - 1 cană lapte (vedeți cât vă cere făina, dacă folosiți făină obișnuită o să aveți nevoie de mai puțină)/175-200ml
  • 1 lingură miere (sau mai multe, funcție de gust)
  • 2 lingurițe praf de copt
  • 1/2 linguriță scorțișoară măcinată
  • 1/2 linguriță nucșoară  măcinată
  • 1/4 linguriță cardamon măcinat  
  • 1/4 linguriță sare
  • 1/2 cană grăsime vegetală (ulei de rapiță, din sâmburi de struguri sau dacă preferați, unt topit; eu am avut chiar grăsime vegetală solidă luată de la magazinul arăbesc)
  • 1 cană piure de dovleac (dovleac copt și pasat)
  • 1 linguriță esență de vanilie
   Am amestecat făina cu sarea, praful de copt și condimentele într-un vas, în alt vas am amestecat restul de ingrediente, pe care le-am adăugat în primul vas, amestecând până la omogenizare. Cu lingura am luat din aluat și am turnat grămăjoare pe o foaie de copt așezată în tavă. Am dat tava la cuptorul preîncălzit la 170-175 de grade C până au început să se maronească ușor pe margini. Nu vă speriați, ele vor părea destul de moi. După cum v-am spus, dacă le vreți mai crocante, puneți tava în partea superioară a cuptorului. Pentru varianta îmbunătățită vă recomand să mai amestecați în compoziție stafide, nuci, migdale sau chiar și bucățele de ciocolată. Când voi mai face alte variante o să revin cu un post. Până atunci încercați varianta de bază și să aveți ... 
Poftă bună!




Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc
2 comentarii
Citiți mai multe

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe