Treceți la conținutul principal

Tort caprese, revizuit


   Tortul acesta este pentru doi oameni minunați pe care i-am cunoscut si cu care am onoarea să colaborez și cărora le urez tot binele din lume cu ocazia zilelor lor de naștere ce tocmai au trecut. Vom sărbători mâine fericitele evenimente și sper să le placă ce le-am făcut, pentru că am făcut cu mare drag :)
Și cu ocazia asta am câștigat și un pariu, așa că Tariq ... aștept pariul onorat! :P

   Rețeta am luat-o dintr-o revistă de specialitate, dar cum mie torturile simple și cu cacao pe deasupra nu mă impresionează tare mult, am mai adăugat rețetei originele niște stafide și fructe uscate în compoziție, iar pentru glazură am făcut un ganache și mâine cred că voi completa și cu niște trufe de ciocolată decorul ;)

   Pentru aluat am avut nevoie de:
  • 260g migdale
  • 300g ciocolată (74% cacao)
  • 260g unt nesărat (eu am folosit President) lăsat să se înmoaie la temperatura camerei
  • 60g amidon
  • 200g zahăr (eu am folosit 100g zahăr brut de la SanoVita și 100g zahăr muscovado dark)
  • 6 ouă separate albușurile de gălbenușuri
  • 1 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1 vârf de cuțit cu sare
  • 50g stafide înmuiate în rom
  • 50g fructe deshidratate tocate mărunt (eu am avut Fruct Mix de la SanoVita)
   Am pus la topit ciocolata pe bain marie și am separat albușurile de gălbenușuri
   Untul înmuiat  l-am amestecat bine cu zahărul muscovado dark, până s-a dizolvat. Am adăugat migdalele pe care le-am măcinat cu 100g zahăr brut, apoi am pus amidonul, bicarbonatul și am amestecat bine, bine. Apoi am adăugat, pe rând, gălbenușurile, amestecând  după fiecare temeinic, să se înglobeze și am turnat peste ciocolata topită. Am bătut albușurile spumă cu sarea și am adăugat-o compoziției, înglobând ușor, de sus în jos. Apoi am adăugat fructele uscate și stafidele pe care le-am stors bine înainte. Am turnat compoziția în forma de tort cu fund detașabil (are diametrul de 26cm), pe care am uns-o cu puțin unt și pe fundul căreia am pus o foaie de copt. Am dat la cuptorul preîncălzit la 175 de grade C pentru 40 de minute (verificați, totuși, cu scobitoarea mijlocul blatului, dar nu lăsați, oricum, prea mult, pentru că se poate face prea tare și se usucă prea mult ). Am lăsat tortul să se răcească, l-am pus pe un grătar pe o foaie de copt și am turnat deasupra glazura ganache.
   Pentru glazură am pus pe foc 180ml frișcă lichidă cu 28g unt și le-am adus la punctul de fierbere. Am tocat 227g de ciocolata (100g cioco cu 74% cacao și restul cioco neagră, Heidi Dark Extreme, cea cu 85% cacao) și am turnat peste amestecul fierbinte de frișcă și unt. Am lăsat puțin și apoi am amestecat bine, bine și am pus și o lingură de esență de vanilie. Ei, pe mine m-a mâncat undeva și am pus, cred, un pic mai mult unt și cioco și ... surprizăăăă (sau nu!) - mi s-a tăiat ganache-ul! :(( Ei, nu am intrat în panică, cu totul, dar într-o dispoziție isterică, am mai încălzit puțină frișcă lichidă și am turnat încet, încet din maglavaisul meu, tăiat. Și s-a reparat frumos, dar, vă rog, aveți grijă și urmăriți cu sfințenie gramajele date, dacă nu vreți să pățiți ca mine. După ce am dres eu crema, am turnat peste tortul răcit și am întins-o de la mijloc înspre margini cu un cuțit lat, am nivelat frumușel, am lăsat să se răcească puțin și l-am pus la frigider. Mi-a mai rămas din cremă, așa că am băgat-o la frigi, să fac niște trufe, să decorez tortul. Dar asta mâine dimi, că acum sunt prea obosită! Voi reveni cu un edit mâine să pun poze cu preparatul final :D Toate bune până mâine!

Și aici procesul tehnologic în ordine cronologică:










Și după cum am promis, detalii. Iar pentru impresii, rog degustătorii să-și lase impresiile aici :) Dacă nu scrieți nimic, înseamnă că nu v-a plăcut :D Oricum, eu acasă am ajuns cu platoul gol, așa că eu zic că a fost bun :P




Comentarii

  1. Draga noastra prietena talentata, ne minunam de bunatatile astea, din care, recunoastem, ne infruptam si noi cand nr vizitam (tu, mereu, ai cu tolba plina de delicatese, inclusiv cand faci vizite. Te pupam cu mult drag, ai tai fai pe viata, irinuca si dragoselu

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu va pup cu drag si va astept de Craciun! Atunci sa vedeti tolba plina ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so