Treceți la conținutul principal

Biscuiți


    Nu știu cum să le zic, biscuiți sau scones? Diferența dintre ei e doar de ce mai adăugăm, biscuiții sunt varianta americană, sunt serviți la mâncare, scones, de obicei, sunt făcuți cu fructe sau alte cele înăuntru și sunt varianta britanică. Eu am adaptat rețeta de pe Joy of Baking (unul dintre preferatele mele în ale bunătăților la cuptor :x) și am folosit făină integrală,am mărit cu 20ml cantitatea de lapte, iar untul l-am fărâmițat cu degetele. Au fost minunate la micul dejun cu unt și un pic de cremă de portocale (mergea și cu gem sau dulceață, cred, dar eu asta am văzut în frigider și mi s-a făcut poftă).

    Ingrediente
  • 325g făină integrală
  • 2 1/2 lingurițe praf de copt
  • 1/2 linguriță sare
  • 1 linguriță zahăr
  • 113g unt rece
  • 200ml lapte
  • 1 ou
    Pentru uns: 1 ou bătut cu o lingură de lapte

    Șmecheria e să nu amesteci aluatul mult, să rămână așa, cu cocoloașe prin el. Și eu am preferat varianta amestecatului ingredientelor de mână și nu cu aparatul, pentru că e mai simplu și nu am atât de mult de spălat după :P. Am amestecat făina cu sarea și praful de copt, apoi am tăiat untul (trebuie să fie rece, rpoaspăt scos din frigider) cubulețe mici și l-am amestecat cu vârfurile degetelor, făcând mici cocoloașe, dar repede, să nu se topească untul. Apoi am adăugat în mijloc laptele amestecat cu oul bătut puțin și le-am amestecat până a absorbit făina tot lichidul, nu mai mult. Am pus aluatul pe masa de lucru pe care am presărat puțină făină și l-am mai frământat doar o idee, până am obținut un aluat omogen, pe care l-am întins cu mâna. Am tăiat biscuiții cu un pahar (trebuie să-mi iau și eu forme din alea de tăiat, musai!), i-am pus în tavă pe o foaie de copt, iar uns cu amestecul de ou și lapte și i-am dat la cuptorul preîncălzit la 200 de grade C pentru vreo 15-20 de minute. După cum vă spuneam eu am mâncat doi biscuiți proaspăt scoși din cuptor cu unt și puțină cremă de portocale, dar merg și cu gem sau brânză sau chiar lângă o mâncare cu sos, în loc de pâine. Sunt fragezi, se fac repede(eu i-am terminat în vreo jumătate de oră), sunt mai buni calzi, într-adevăr, dar pot fi încălziți în cuptor și a doua zi. O să mai fac, o să încerc și varianta cu lapte bătut și cu alt tip de făină și cu ceva în plus prin ei, gen brânză sau ierburi. Și musai să fac și niște scones, pentru că sunt chiar curioasă cum sunt. Dar am o presimțire că sunt cel puțin la fel de buni ca și biscuiții ăștia și mă gândesc cu groază că se duce pe pajiște dieta mea :)) Nu-i bai, o să dublez sportul ;)
Poftă bună!






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so