Treceți la conținutul principal

Ciorbă rădăuțeană


    Episodul doi din rețetele tradițional românești.
    Eu îi spun sora mai fandosită a ciorbei de burtă, pentru că în loc de burtă are carne de pasăre. E pentru persoane așa, mai sclifosite, ca mine, căci deși mie îmi place tare mult zeama de la ciorba de burtă, nu mă omor după burtă și gătitul ei îmi face părul măciucă în vârful capului. Nu mă întrebați, piticii de la mansardă intră în acțiune :)). Ingredientele nu diferă de cele folosite la ciorba de burtă, are și usturoi și oțet și smântână, după gust, cum zice la rețetă. Rețeta asta e de la a mea soră, căreia îi mulțumesc pe această cale de generozitate :P. Și să știe că tare bună mi-a ieșit. 

Ingrediente
  •          1 piept de pui mare
  • 3 morcovi mai mărișori (sau 6 mai mici, cum am avut eu)
  •             2 bucăți rădăcină de pătrunjel
  • 2 bucăți rădăcină de păstârnac
  •           1 țelină medie
  • 1 ceapă
  •            1 căpățână de usturoi pisat
  •   sare
  •              oțet
  •   piper măcinat
  •              smântână
  •   pătrunjel  pentru decor și ardei iute la servit
Rădăcinoasele le-am pus întregi la fiert într-o oală cu apă rece. Separat am fiert pieptul de pui cu ceapa. Când legumele au  fiert, jumătate le-am tocat în cubulețe, cealaltă jumătate am pasat-o cu blenderul. Am tocat și pieptul de pui fiert și l-am pus în aceeași oală cu legumele și am completat ciorba cu zeama de carne. Ceapa am aruncat-o, pentru că mie nu-mi place în ciorbă, dar dacă vreți s-o păstrați, cred că merge și ea blenduită cu legumele. Am pus oala din nou pe foc și am mai dat-o într-un clocot, am potrivit de sare și piper, am adaugat și usturoiul pisat, oțet după gust (eu am pus cam 3 linguri)  și smântâna, cât vă lasă inima (pe mine m-a lăsat de vreo 200g, trei sferturi dintr-un pahar mare), pe care am amestecat-o înainte cu puțină zeamă de la ciorbă, astfel încât să fie la aproximativ aceeași temperatură, să nu se brânzească smântâna, că nu arată prea bine.  Dacă preferați, puteți servi oțetul și usturoiul separat, astfel încât fiecare să își potrivească ciorba după gust. Ca decor, presărați pătrunjel tocat. Merge și cu un ardei iute lângă, dacă vreți. Eu nu am vrut :P. Dar tot am mâncat cu mare poftă și mi-a mers direct în stomac și metaforic la inimă ;).

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so