Treceți la conținutul principal

Prăjitură cu banane, nuci pecan și stafide

     Vi se întâmplă să dați prin bucătărie peste câte ceva ce nu îți mai place ca atare și vrei altceva? Așa mi se întâmplă frecvent cu bananele,  în momentul în care încep să se înmoaie și să se păteze, nu îmi mai plac, așa că trebuie să fac ceva cu ele. Prăjituri, în cele mai multe dintre cazuri :)). Așa a ieșit și prăjitura asta cu banane, pentru că aveam bananele la îndemână,  vroiam și altceva pentru micul dejun  și a doua zi aveam musafiri și așa am avut și ceva bun cu care să îi ademenesc :D. A! De dulce e dulce, dar n-am folosit zahăr ;), însă pentru cei ce nu au altceva la îndemână o să dau și varinată cu zahăr/miere.

     Ingrediente
  • 2 căni făină integrală de speltă (sau de grâu)
  • 1 linguriță paf de copt
  • 1/4 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1/2 linguriță scorțișoară
  • 1/2 linguriță cardamon
  • 1/4 linguriță sare
  • 2 ouă
  • 3 banane bine coapte
  • 1 linguriță extract stevia (4 linguri zahăr brut/4 linguri miere)
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • 1/3 cană smântână fermentată
  • 1/3 cană nuci pecan
  • 1/3 cană stafide jumbo
     Glazura: 1 cutie cremă de brânză (eu am folosit una cu conținut scăzut de grăsime), 2 linguri miere, jumătate de linguriță scorțișoară - se amestecă până la omogenizare.

     Făina am amestecat-o cu praful de copt, bicarbonatul, sarea și restul de condimente. Separat am pisălit bananele cu furculița, am adăugat ouăle bătute ușor, extractul de stevia, extractul de vanilie și smântâna. Am adăugat amestecul de ingrediente uscate și am amestecat să se omogenizeze, la final am adăugat nucile tocate mare și stafidele. Am pus foaie de copt într-o tavă pătrată unsă cu puțin ulei, am pus compoziția și am dat tava la cuptorul preîncălzit la 180 de grade C pentru aproximativ 30 de minute. Am verificat-o cu o scobitoare, am scos-o din cuptor și am mai lăsat-o câteva minute, apoi am scos-o pe un grilaj și am lăsat-o să se răcească complet. Apoi am pus glazura și am dat-o la frigider. Înainte de a o servi cu vreo 20 de minute am scos-o de la frigider.
     Eu am mâncat de dimineață o bucată cu cafea, după amiază am servit-o cu ceai. A mers minunat în ambele variante.

Poftă bună!




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so