Kitchening

     Am dat azi o raită prin piață și nu am rezistat în fața verdețurilor felurite, dar nici în fața căpșunelor mici și aromate de grădină, care au început să apară spre marea mea încântare. Și deși nu aveam în plan, am venit acasă cu ditai plasa cu spanac. Partea bună e că nu era super murdar, așa că nu mi-a luat mult să-l curăț și apoi să fac rapid cremoșenia asta, numai bună cu două ochiuri în apă, scăldate cu unt și ninse cu brânză. Am avut un mănunchi mare de spanac (cred că avea mai bine de 1,5kg) pe care l-am curățat și l-am lăsat să se scurgă cât de cât de apă. În tigaia mea înaltă am topit o bucată de unt (30g) cu o lingură de ulei de măsline și am adăugat cățeii de usturoi de la 2 fire de usturoi verde (au fost destul de mari, așa că am avut cam un pumn mic de căței) și i-am sotat vreo 30-40 de secunde, apoi am început să adaug spanacul, cu mâna și când se înmuia, adăugam încă o mână, până am terminat tot spanacul. L-am lăsat vreun minut și am adăugat smântâna ( 3

         Bune, bune pentru o dimineață de luni urâcioasă- căci așa mi se par mereu diminețile de luni, nu știu de ce :P. Dar după un mic dejun savuros și o ceașcă de cafea, lumea începe să-mi zâmbească din nou ;). Nu e musai să puneți umplutură, le puteți lăsa așa sau le puteți pune dulceață deasupra, miere, nuci, ce vă place, ce vreți. Mie așa mi-a venit să le fac, mi-au plăcut enorm!      Aluatul de clătite l-am făcut din: 80g maia 100% hidratare hrănită cu 12 ore înainte 300ml lapte 160g făină de ovăz integrală 1/4 linguriță extract stevia- îndulcitor 1 vârf de cuțit cu sare 1 linguriță lichior de portocale      Le-am amestecat bine, bine și am lăsat compoziția la temperatura camerei vreo 2 ore, apoi, în tigaia non-aderentă ștearsă cu un șervețel înmuiat în ulei am copt clătitele, după cum se vede nu le-am făcut mari, ci mai micuțe, tocmai pentru a le aranja așa frumușel, ca pe un mic sandwich. Mi-au ieșit cam 20 de bucăți.      Umplutura (pentru umplutura a

     Legat de postul anterior, sper că nu își imagina cineva că am făcut numai ceva dulce în cinstea zilei cu pricina. Și cum tot mă chinuie talentul și tot fac experimente cu maiaua, am mai încercat și un blat pentru pizza din făină integrală cu maia. Dacă nu aveți maia la îndemână, faceți un aluat simplu de pizza din făină (integrală, albă, de care preferați), drojdie uscată, apă, ulei de măsline, sare.      Pentru blat 50g maia făină albă 100% hidratare făină integrală: 200g apă: 180g sare: 1g amestec condimente uscate (cimbru, busuioc, mentă): 1g ulei de măsline: 2 linguri      Pentru maia am luat din maiaua de făină albă 10g și am adăugat 20g făină integrală și 20g apă și le-am lăsat 12 ore. Apoi am adăugat făina și apa la prefermentul constituit, le-am amestecat bine și le-am lăsat 20 de minute. Apoi am adăugat sarea și condimentele și am frământat bine în vasul în care era tot amestecul cam 3-4 minute, apoi am adăugat încet uleiul, frământând astefel încât

     V-am promis și o rețetă pentru clătitele minunate cu maia. Acum a venit momentul, pentru că tocmai am mai făcut ieri o tură, în cinstea zilei dedicate revoluției alimentare, mișcare inițiată și promovată de Jamie Oliver, Food Revolution Day. Ideea e că putem să ne educăm în ale alimentației sănătoase și putem promova stilul de viață sănătos și fără să cheltuim averi pe ingrediente exotice, prin promovarea producției locale, cumpărarea produselor de sezon, renunțând la cumpărarea unor echivalente din import. Și cum am zis, am sărbătorit prin ... muncă la bucătărie, evident, ce-mi place mie cel mai mult. Rețeta de clătite a fost inspirată de rețeta Codruței, cu mici modificări și cu mențiunea că dățile trecute am folosit alte cantități, alte făinuri și alți timpi de pregătire, însă de fiecare dată rezultatul a fost nemaipomenit.      Pentru aluatul de clătite am folosit: maia cu hidratare 100%: 80g lapte (1,5% grăsime) călduț: 300ml ouă de prepeliță: 7 bucăți (pe as

     Da, maiaua e noua mea obsesie, oarecum. Mă bucur că mi-am făcut curaj să încep s-o cresc și mă bucur să descopăr ce pot face cu ea, în afară de pâine. Nu mă cramponez rău de faptul că o parte din maia ajunge la gunoi, dar vreau să folosesc o parte din ea și în alte scopuri caritabile, ca hrănirea fomiștilor în momente cruciale ale existenței, la micul dejun, spre exemplu sau la o gustare. Așa am încercat clătitele cu maia, care m-au cucerit iremediabil și promit că o să pun și o rețetă cât de curând, english muffins - de care am mai făcut eu o dată, dar cu drojdie, bune și ele, dar nici cele cu maia nu sunt de ici de colo, iar azi dimineață m-am învrednicit cu meșterirea unor waffles de toată frumusețea și bunăciunea, unele sărate, altele dulci, că nu mă hotăram din care vreau mai mult. Compoziția am făcut-o la un loc, pentru ambele, apoi am împărțit-o în două și am adăugat fiecăreia ce trebuia. Chiar m-au surprins, plăcut, sunt super crocante în exterior, pufoase și e

           Aceeași problemă existențială, ca după fiecare Paște: ce facem cu ouăle roșii rămase? Ce putem, ce vrem, ce ni se cere (dacă ne cere cineva ceva), la mica sau marea inspirație. Acum mie mi-a cășunat să fac sandwich-uri pentru micul dejun și am folosit și ce mai aveam prin frigider pe lângă. Am prăjit niște felii de pâine integrală (4 la număr, fix pentru 2 sandwich-uri). Am luat 6 ouă de prepeliță (am înroșit și câteva din ele, pe lângă cele de găină), le-am curățat și le-am amestecat cu 2 lingurițe dintr-o pastă obținută din avocado pasat cu usturoi, puțin ulei de măsline și zeamă de la o limetă, amestecată apoi cu o linguriță generoasă de smântână, puțină sare și piper negru proaspăt măcinat . Pe o felie de pâine am pus o frunză de salată, spălată și uscată de excesul de apă, amestec de ouă, acoperit cu altă felie de pâine și ăsta a fost primul sandwich. Tot așa l-am făcut și pe al doilea și micul dejun a fost gata. Poftă bună !

     Acum un an și mai bine am descoperit un minunat loc în care o fată frumoasă povestește despre pâine. E o poveste minunată despre miracolul pe care îl constituie pâinea cu maia. M-a fascinat de-a dreptul. Dar cum eu nu sunt o persoană foarte curajoasă și mai ales că povestea asta presupune nașterea și creșterea unei mici creaturi, puternice, de altfel - maiaua- nu mi-am făcut curaj să încerc. Dar acum s-a isprăvit ... mi-am zis eu, mi-am luat inima în dinți și am purces la drum. Da, sunt mândra „mămică” a 3 bebei (maiele) -  cu făină albă,  cu făină de secara și cu făină integrală și asta e prima mea pâinică cu maia, pâine rustică. E un început, zic eu. Încă mă uit ca curca-n lemne la cifrele de acolo (offff, matematica asta mă omoară cu zile! degeaba știu eu limbi străine, asta e una tare ciudată!), dar nu mă las! Perseverez! Până una alta, profit de ce au făcut oamenii talentați și deștepți și încerc formulele lor, până mai capăt ceva experiență și curaj, apoi mai vedem, po