Treceți la conținutul principal

Spanac cu smântână și ochiuri în apă




     Am dat azi o raită prin piață și nu am rezistat în fața verdețurilor felurite, dar nici în fața căpșunelor mici și aromate de grădină, care au început să apară spre marea mea încântare. Și deși nu aveam în plan, am venit acasă cu ditai plasa cu spanac. Partea bună e că nu era super murdar, așa că nu mi-a luat mult să-l curăț și apoi să fac rapid cremoșenia asta, numai bună cu două ochiuri în apă, scăldate cu unt și ninse cu brânză. Am avut un mănunchi mare de spanac (cred că avea mai bine de 1,5kg) pe care l-am curățat și l-am lăsat să se scurgă cât de cât de apă. În tigaia mea înaltă am topit o bucată de unt (30g) cu o lingură de ulei de măsline și am adăugat cățeii de usturoi de la 2 fire de usturoi verde (au fost destul de mari, așa că am avut cam un pumn mic de căței) și i-am sotat vreo 30-40 de secunde, apoi am început să adaug spanacul, cu mâna și când se înmuia, adăugam încă o mână, până am terminat tot spanacul. L-am lăsat vreun minut și am adăugat smântâna (3 linguri mari pline de smântână fermentată, de la Covalact), puțin câte puțin, amestecând bine, am asezonat cu sare (1 linguriță), piper alb (1/2 linguriță), nucșoară măcinată (1/4 linguriță) și am lăsat să mai scadă puțin sosul, dar nu am lăsat mai mult de 5-6 minute. L-am dat la o parte de pe foc și am ras 50g de brânză Horezu (merge și parmezan sau un cașcaval mai tare) și am amestecat bine. Între timp am pus la fiert apa cu sare și o lingură cu oțet din vin alb, am pus ouăle și le-am fiert în apă. Când au fost gata (au stat maxim 3 minute) le-am scos pe un șervet de hârtie să se scurgă bine de apă. Am pus în farfurie spanac (vreo 4 linguri mari), deasupra ouăle peste care am mai pus unt și am ras puțină brânză Horezu și am presărat și nițel piper negru proaspăt măcinat. Am prăjit și 2 felii de pâine și ăsta a fost prânzul meu de azi. Super gustos! :)

Poftă bună!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so