Treceți la conținutul principal

Tartă cu brânză și cireșe

  

     Pentru că au apărut cireșele și nu m-am putut abține să nu iau mai multe decât pot să mănânc o dată. Și mai apoi tot aveam în frigider resturi de diverse, cu care trebuia să fac ceva. Și mai și pentru că am tăiat din meniu zahărul, pentru o perioadă, și am vrut ceva dulce, totuși, căci nu știu alții cum sunt, dar eu dacă vreau ceva dulce, trebuie să mănânc ceva dulce, altfel îmi scade glicemia și începe să se manifeste cealaltă personalitate a mea, care e c-o falcă-n cer și un lipsă de criză hipoglicemică :D. Dar pentru că nu pot chinui tot poporul cu nebuniile mele, o să vedeți că scriu în paranteză și un echivalent - aproximativ- al cantității de zahăr pe care o puteți folosi. Însă la dulce eu merg și pe gustul personal, nu e o rețetă cu cantități exacte, ca la carte, așa că eu dau dezlegare la partea creativă a fiecăruia. Dar aș avea o recomandare de făcut, dacă se poate, încercați să folosiți zahăr nerafinat și ouă de țară (mai e și varianta de ouă eco de la magazin, dacă nu aveți un furnizor de ouă de țară sigur - nu v-aș sfătui să luați de la oricine și mai cu seamă din cele vândute pe marginea drumului, state în soare cu orele). Și să purcedem cu rețeta, zic.

     Ingrediente

     Pentru bază
  • 4 albușuri (ouăle au fost ținute la temperatura camerei)
  • 4 picături stevia-îndulcitor (1/2 cană zahăr pudră)
  • 1 cană făină de migdale (eu am luat de la un magazin naturist, puteți să măcinați acasă migdalele, mai fin sau nu, în funcție de cât de crocantă vreți baza)
  • 1 vârf de cuțit cu sare
  • 1 linguriță extract de migdale
     Albușurile le-am bătut spumă cu sarea până au început să formeze vârfuri ferme, apoi am adăugat îndulcitorul/zahărul, apoi încet, cu o spatulă am încorporat făina de migdale și extractul de migdale. Am pus amestecul într-o formă de tartă cu baza detașabilă, unsă cu puțin unt, așezată pe o tavă de copt.

     Compoziția de brânză
  • 400g brâză de vaci (eu am avut  brânză dietetică de vaci și o cutie cu brânzică de casă de la Covalact 2% grăsime)
  • 4 gălbenușuri
  • 2/3 linguriță extract de stevia (1/2 cană zahăr)
  • miezul de la 1/2 baton de vanilie
  • 1 linguriță extract de vanilie
  • 1 cană cireșe fără sâmburi, tăiate, amestecate cu o lingură de amidon
     Se amestecă toate ingredientele până la omogenizare și se tornă compoziția în formă, peste bază.

     Am dat tava la cuptorul preîncălzit la 190 de grade C pentru aproximativ 40 de minute. Am scos tarta, am lăsat-o să se răcescă și apoi am scos-o și am pus-o pe platou. Deasupra am ornat-o cu următorul amestec:
  • 1 cană și 1/2 cireșe
  • 1 lingură miere
  • 1 bucată anson stelat
  • sucul de la 1/2 de lămâie
  • opțional: 1 linguriță lichior de cireșe 
     Le-am pus pe foc până s-au înmuiat cireșele și s-a format un sirop mai gros. Am lăsat să se răcească și am turnat totul peste tartă.
     Am lăsat-o puțin la rece, apoi am tăiat o felie, că era așa de roșie și frumoasă, că n-am putut să mai aștept :P. Bună, răcoritoare, parfumată, nu foarte dulce, așa că pentru mine a fost perfectă! :)

Poftă bună!




Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc
2 comentarii
Citiți mai multe

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe