E preferata mea de când mă știu, pentru că îmi aduce aminte de acasă, de prânzul de duminică în familie și de diverse sărbători, când mama era bâzâită mereu la cap de noi toți să facă friptura ei delicioasă. E atât de simplă, că nu-ți vine să crezi că poate ieși așa o minunăție. Ce ne trebuie? Un pui, de țară dacă se poate, că-i mai gustos, sau diverse părți de pui, piept, pulpe, aripi, cu tot cu oase, dacă nu vă place pielea, o puteți îndepărta. Curățăm carnea, o uscăm cu șervete de bucătărie și o punem în tava care o să meargă la cuptor. Ungem carnea cu ulei (de măsline folosesc eu), o sărăm, o piperăm, mai tăiem câțiva căței de usturoi, pe care fie îi presărăm printre carne, fie îi introducem în carne (adică facem cu cuțitul incizii mici în carne și introducem bucățile de usturoi). * Mai punem în tavă și un pahar, două de vin alb (sec sau demisec) și dăm tava la cuptorul preîncălzit la 160-170 grade C. O ținem la cuptor, întorcând bucățile de carne din când în când să se rumenească pe toate părțile, până carnea devine fragedă și se desprinde singură de pe oase. În general, eu o țin cam o oră și jumătate, depinde ce fel de carne am.
Asta-i tot! E un fel delicios de făcut la sfârșit de săptămână, cu o garnitură de piure, sau cartofi la cuptor (îi puteți pregăti chiar în tava în care ați făcut puiul), salată (mie îmi place cu salată de murături) sau în ce combinații doriti, aici puteți să vă desfășurați în voie imaginația creatoare. :)
Poftă bună!
*Un last edit, căci se pare că bătrânețea mă mănâncă, eu am mai pus și 2 bucăți de lămâie în tavă, acolo pe lângă carne, pentru că îmi place aroma, dar asta mama nu punea, așa că nu-i musai.
Comentarii
Trimiteți un comentariu