Treceți la conținutul principal

Clătite cu lămâie, mac și sos de afine



     Și vine câte o zi mohorâtă la sfârșit de săptămână și toate planurile mele de plimbare se duuuuc hăt departe și mă apucă o jale de nici nu-mi vine să mă scol din pat. După eforturi susținute îmi fac curaj și în timp ce clocotește apa pe foc pentru cafea, hrănesc bubulina și încerc să mă trezesc și mă gândesc ce să mănânc. Nu e nici foarte dimineață, dar nici nu-i prânz, parcă vreau ceva bun și dulce, că vremea de afară îmi cere cu insistență ceva de ridicat moralul. Și vag îmi aduc aminte că aveam un plan pentru dimineața asta. Fiind sâmbătă ziua de hrănit maiaua, o parte, ca de fiecare dată, a fost sacrificată pentru un bine mai mare, de data asta m-am gândit la niște clătite mici, mieroase, înmiresmate cu coajă de portocală și cu niște mac crănțănicios, scăldate într-un sos de afine delicios, cu miere și un strop de limoncello, așa, de aromă. De cu seară am făcut aluatul, pe care l-am lăsat să crească încet la frigider, peste noapte, a doua zi am copt clătitele și am făcut sosul înmiresmat. Inutil să vă spun, până la ședința foto au dispărut câteva clătituțe, așa goale, mai apoi am mai atacat câteva și cu sos, să nu ratez nici o fărâmă de bunătate. Și s-a făcut ziua frumoasă ... și asta a fost povestea unei zile mohorâte care a devenit minunată, în ciuda vremii mohorâte, datorită unor clătite mici, aromate, delicioase :).

  Ingrediente

  • 60g maia 100% hidratare, hrănită*
  • 85g făină integrală de ovăz
  • 2 ouă
  • 50g miere
  • 100ml lapte
  • 2 linguri mac
  • coaja rasă de la o lămâie
* în lipsă de maia, dacă vreți să vă bucurați de rețeta asta minunată, puneți mai multă făină (cam 120g, poate mai mult, cât să obțineți o compoziție mai groasă decât cea de la clătitele obișnuite) și adăugați o linguriță praf de copt.

     Am amestecat toate ingredientele, am acoperit vasul și l-am lăsat la frigider peste noapte. A doua zi am scos vasul din frigider și l-am mai lăsat la temperatura camerei cam jumătate de oră, apoi am copt clătitele în tigaia unsă cu puțin unt. Până să fac sosul le-am ținut la cald, pe aragaz, cuptorul meu fiind pus în funcțiune, pentru că vroiam să fac și niște pește.

  Sos de afine
  • 1 cană cu afine (eu am avut congelate, dar le-am lăsat în frigider peste noapte să se dezghețe)
  • 1 lingură plină cu miere
  •  2 linguri apă
  • sucul de la jumătate de lămâie
  • 1 lingură limoncello
     Le-am pus pe toate într-o cratiță cu fund mai gros, le-am lăsat pe foc mediu cam 5 minute, până s-a topit mierea și s-a legat puțin sosul. L-am turnat așa, cald, peste clătite.

     Și chiar dacă a fost un sfârșit de săptămână mohorât, m-am bucurat să găsesc la chioșcul de flori liliac și a fost un alt motiv pentru a mi se însenina ziua. Flori frumoase, răsfăț în farfurie, cui îi mai pasă de o zi urâtă? A! Și puneți lângă și o cafea condimentată sau un ceai aromat și bucurați-vă de micile lucruri frumoase din jurul vostru în fiecare zi! :)

Poftă bună!







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

File de somn la tigaie în unt și lămâie

     Nu țin minte să fi luat și gătit vreodată somn, sinceră să fiu. Mama ne făcea când eram mici, pane, și dispărea ca prin minune. De când cu toate felurile de pește apărute pe piață, eu una mă simt uneori debusolată, așa că  mă uit după chestii simple, care nu necesită mare filosofie când vine vorba de pregătit, să fie proaspăt și cu puține oase. De aceea, poate, prefer somonul sau păstrăvul, sunt pești cu o carne gustoasă, nu au oase mici și cele pe care le au se scot ușor, se fac repede. Și recunosc faptul că nu m-am documentat din cale afară în ceea ce privește pregătirea altor feluri de pește, așa că am rămas fidelă față de cele anterior menționate (nu am luat în discuție conservele de pește și nici fileul de pește afumat, ele sunt altă mâncare de pește). Așa că ieri, plimbându-mă prin piață, am trecut și pe la pescărie să întreb de pește pentru Crăciun (da, așa sunt eu mai ciudată și m-am hotărât să fac ceva cu pește, că altă carne nu mănânc). Și mi-a atras atenția fi

Gogoși cu maia la cuptor

     Când mă gândesc la gogoși, invariabil îmi aduc aminte de gogoșile făcute de mamaia mea, întotdeauna într-o cantitate impresionantă (vreo 2 ligheane mari, în care făcea toamna și gemul de prune), ninse cu zahăr pudră, simple sau umplute cu dulceață sau creme felurite, una mai delicioasă decât cealaltă. Nu m-am încumetat să fac până acum gogoși nu din neștiință sau lene, ci doar pentru că acum, deși pofta mă mai încolțește, nu mă încântă ideea de baie de ulei, deși n-ar fi așa o tragedie dacă m-aș rezuma și eu ca omul la 1-2 bucăți (mda, s-o credă mutu' că aș putea să mă mai opresc :)) ). Și apoi nici drojdie n-am mai folosit de multă vreme (cred că se face mai bine de un an), așa că am tot amânat momentul, am găsit substitute ( gogoșelele astea chiar au fost gustoase și rapid de preparat) și tot n-am făcut (de cumpărat nici măcar nu m-am gândit, căci sunt tare mofturoasă la chestiile provenite din bucătăriile stradale). Dar într-un final mi-am luat inima în dinți și am făc

Somon la tigaie cu broccoli si sparanghel

     Pentru că de cele mai multe ori lucrurile simple sunt și cele mai gustoase, când vine vorba de pește, eu una prefer să îl fac cât mai simplu, dar nu refuz și o rețetă ceva mai elaborată din când în când. :)       Și pentru că somonul e un pește mult prea gustos și bogat, prefer să îl fac simplu. Iau în general file de somon cu tot cu piele, îl curăț și îl verific să nu mai aibă oase și îl usuc bine cu prosoape de bucătărie. Apoi îl sărez și-l piperez pe ambele părți și îl pun în tigaia bine de tot încinsă, în care am turnat și puțin ulei de măsline, pe partea cu pielea. În funcție de grosimea file-ului îl țin între 5 și 7 minute pe o parte, apoi îl întorc pe partea cealaltă și îl țin cu 1-2 minute mai puțin (4-6 minute). La final îl întorc din nou pe partea cu pielea și storc peste el suc de lămâie și-l mai las 1 minute. Și asta e tot.       Așa am făcut și astăzi la prânz, iar lângă am avut o garnitură delicioasă, de un verde care s-a asortat de minune cu rozul so